Am reusit sa intram in Uniunea Europeana. E bine. Pentru prima oara in istorie, Romania aproape completa face parte din cea mai mare putere economica mondiala si de vreo cativa ani din cea mai mare putere militara mondiala. Visul multor generatii s-a implinit. Americanii au venit. Nu mai suntem tara comunista, suntem vestici. Lasnd deoparte eternele cometarii daca e bine sau rau, sa ne luam cinci minute libere de la conditia de Mitica nemultumitul tipic romaneasca si sa ne bucuram.
Acum, ne tragem respiratia si ne uitam in jur si in viitor. Avem de munca nene. Trebuie sa-i prindem din urma pe Germani. Asa ceva nu e usor. Avem de dat la sapa ani poate chiar zeci de ani. Unii mai pesimisti ar zice ca e imposibil. Dar eu ii contrazic. Nota patru, stati jos. Nu trebuie decat un pic de inteligenta, si doar toti stim ca Romanii beneficiaza din plin de aceasta calitate. Acuma trebuie doar sa o punem la munca in scopuri utile, si sa nu o mai folosim la furat.
Sa ne intoarcem la scop. Dezvoltarea ecomonica se bazeaza pe o gramada de activitati macro si microeconomice cum ar zice un destept de la economie. Ce vrea sa zica e ca activitatile microeconomice traduse in limba romana inseamna ce face omu de rand in legatura cu munca si economia, spre exemplu ce face nenea Gheorghe la tara cu asociatia familiala dar si ce face microintreprinderea “Ciorapi Grosi” din marginea capitalei. Pe de alta parte macro-economia pare sa fie ceva ezoteric, pentru ca nu poti sa pui mana pe ea. E ca in filmele cu recife cand mii de pesti care fiecare inoata in felul lui, formeaza un banc de pesti care uimitor are o miscare cel putin ordonata. Asa si cu macroeconomia asta, e suma a ceea ce face efectiv fiecare persoana in fiecare zi.
Acuma ca sa ii batem pe nemti, de facut produse mai bune, nu putem ca nu avem tehnologie si asta dureaza. Si pana cand ne implementam noi tehnologia lor, ei si-o schimba cu una mai buna. Sa producem mai ieftin nu se poate ca trebuie sa manance si gura romanului ceva, si oricum Chinezii sunt experti la capitolul asta. Singura solutie care ne mai ramane atunci este sa fim mai eficienti – adica sa producem mai mult cu acelasi cost. Asta nu inseamna dupa cum un manager idiot ar crede sa pui angajatii la ore suplimentare, sa ii chemi sambata si duminica si sa le scazi salariul. Asta inseamna sa produci mai mult, cu acelasi efort din partea angajatilor.
Stiu, 95% daca nu chiar mai mult dintre angajati ar spune ca e imposibil, ca ei deja muncesc 150% si ca nu vad cum ar putea sa faca mai mult cu acelasi efort. Ii inteleg. De aceea sunt angajati si nu manageri. Sa produci mai mult cu acelasi efort in Romania e floare la ureche. Trebuie sa faci un singur lucru: sa reduci timpul pierdut. Cine are impresia ca 8 ore intr-o zi angajatul face activitati productive, se inseala. Nu ma refer la pauza de cafea sau de tigara. Ma refer la ce face angajatul efectiv in timp ce munceste. E loc de e “redus timpul mort” gramada.
Dar daca vrem rezultate rapide dintr-o lovitura cum s-ar zice, eu am o propunere pentru nea Tari’. Alo, Base, fii pe faza! Traim in lumea informatizarii si a internetului. Fara dubiu. Nu mai e cale de intors, asa ca ar fi bine daca bosorogii din Guvern ar accepta lucrul asta, si-ar sufleca manecile camasilor roase de molii si ar da drumul la informatizarea societatii romanesti. A doua. Ca pe prima am ratat-o ca era Ceausescu la volan si nu era voie. Si serios, nemtzeste.
Spre exemplu, dupa cum multe exemple s-au aratat pana in prezent fluidizarea si inlesnirea tranzactiilor economice intre vanzator si cumparator au dus la o crestere substantiala a consumului si deci si a economiei. Cum ar fi spre exemplu cumparaturile pe internet cu cardul. Asta a fost un mare pas inainte. Urias. Dintr-odata cumparatorul nu mai trebuie sa cheltuie asa de mult timp, energie si bani ca sa bata magazinele sa cumpere un produs. Toate aceste trei elemente sunt cu atat mai pretioase in zilele contemporane. Acum un cumparator poate sa viziteze de zece ori mai multe magazine pana gaseste produsul pe care il doreste si il cumpara in cateva secunde, fara eternele batai de cap cu vanzatorul, impachetatul, etc. Toate astea, confortabil din fotoliu de acasa, sau in pauza de cafea de la servici. Mare chestie moncher! In plus vanzatorul nu mai cheltuie bani cu spatiul la strada si vanzatorii. Si mai mare chestie moncher! Toate premisele pentru un "boom" economic.
Ii rog pe tovarasii de la bancile private si pe nea Isarescu sa isi suflice manecile roase de molii si dea dracului drumu’ odata serios la cumparatul cu cardul pe internet. Stim ca exista hackeri stim ca e periculos, dar avantajele bat de la distanta dezavantajele si viitorul apartine celor cu trei coaie nu cu unul. Asa ca la treaba domnilor! In acelasi timp, indemn orice tanar intreprinzator din tara asta sa isi faca o afacere gen PayPal. Ca astia sunt atat de traumatizati de hackerii romani ca probabil Romania o sa fie ultima tara in care o sa fie introdus PayPal. Cu atat mai bine, pana atunci poate dezvolta un roman o afacere asa de profitabila si le ia piuitul.
In al doilea rand, cred ca e cazul sa trecem pe contabilitatea electronica. Total, si ireversibil. Sa terminam naibii odata cu hartogaraia si cu tone si tone de dosare, de chitante, de facturi de ce si ce numai. Intre ERP-urile societatilor comerciale in prezent e timp mort gramada. Si timpul asta mort e provocat de legislatia financiara a unei tari in care aproape toti conducatorii au avut pana in prezent unul sau niciunul. Stiti la ce ma refer. Propun in careu, in fata colectivului sa desfiintam fabricile de chitante si facturi ale finilor, nepotilor, unchilor sau orice alt grad de rudenie ar mai fi. Propun sa infiintam firme de soft pentru aceiasi fini, nepoti, unchi sau orice alt grad de rudenie ar mai fi. Da repede ca n-avem timp.
Propun in careu, in fata colectivului sa facem o baza de date administrata de guvern sau de o organizatie guvernamentala a nepotilor si finilor guvernamentali in care sa se dea, sa se inregistreze facturi. Daca eu vreau o factura, ma duc, o cumpar de acolo cu 0.002 lei, imi export factura din ERP-ul meu, automat cu o apasare de buton si tot automat trimit prin e-mail la clientul meu numarul facturii. Clientul meu importa factura din baza de date in ERP-ul lui si gata. Contabilitatea e facuta de ERP frumos si controlat. Guvernul are controlul asupra facturilor fara sa mai plateasca si sa mentina un hiper-organism ineficient cum e Fiscul. Factura este intr-un format standard asa incat orice ERP sa fie capabil cu putine modificari sa importe si sa exporte facturi. La fel si cu chitantele si cu orice alta hartogaraie care exista in prezent.
Si uite asa, am redus din doua lovituri (comertul electroni si facturile electronice) o gramada de timp mort si neproductiv. Cautatul produselor si managementul hartogaraiei. Si acum ne putem concentra pe facut produse, pe cumparat, pe vandut si facut bani.
Stiu ca probleme sunt cu carul. Securitate, hackeri. Da cum facem exportul? Solutia bazei de date? Ce firma face baza? Cine o intretine? Si cate si mai cate. Dar cu un comitet de oameni ai muncii destepti si pusi pe treaba toate se rezolva. Fara probleme. Mai greu cu parlamentul si modificarea legislatiei. Poate ca cineva o sa zica ca badea Gheorge nu are acces la internet si calculator. Dar, domnilor, traim in lumea informatizarii si a internetului. Nu mai e cale de intors. Asa ca bosorogii din Guvern sa isi suflice manecile mancate de molii si sa informatizeze tara asta. Asa incat badea Gheorghe sa aiba si acces la internet si calculator. Pe bani. Evident.
Si nu in ultimul rand, eternii carcotaso-pesimisti or sa spuna ca mai bine ne canalizam energiile creatoare si muncitoresti in alta directie ca desi, da, e foarte binevenit un asemena proiect dar pur si simplu dureaza mult prea mult, ani buni.
Un imparat Chinez (nu mai stiu care) a cerut arhitectului sef sa faca o alee de 1000 km flancata de cedri. Arhitectul i-a raspuns imparatului “Dar, Maria Ta, asa ceva ar dura 1000 de ani!”
“Ei bine”, i-a raspuns imparatul, “atunci nu mai nici o secunda de pierdut!”
Asa ca domnilor, mai putin cu vorba si mai mult cu munca. La treaba!
Acum, ne tragem respiratia si ne uitam in jur si in viitor. Avem de munca nene. Trebuie sa-i prindem din urma pe Germani. Asa ceva nu e usor. Avem de dat la sapa ani poate chiar zeci de ani. Unii mai pesimisti ar zice ca e imposibil. Dar eu ii contrazic. Nota patru, stati jos. Nu trebuie decat un pic de inteligenta, si doar toti stim ca Romanii beneficiaza din plin de aceasta calitate. Acuma trebuie doar sa o punem la munca in scopuri utile, si sa nu o mai folosim la furat.
Sa ne intoarcem la scop. Dezvoltarea ecomonica se bazeaza pe o gramada de activitati macro si microeconomice cum ar zice un destept de la economie. Ce vrea sa zica e ca activitatile microeconomice traduse in limba romana inseamna ce face omu de rand in legatura cu munca si economia, spre exemplu ce face nenea Gheorghe la tara cu asociatia familiala dar si ce face microintreprinderea “Ciorapi Grosi” din marginea capitalei. Pe de alta parte macro-economia pare sa fie ceva ezoteric, pentru ca nu poti sa pui mana pe ea. E ca in filmele cu recife cand mii de pesti care fiecare inoata in felul lui, formeaza un banc de pesti care uimitor are o miscare cel putin ordonata. Asa si cu macroeconomia asta, e suma a ceea ce face efectiv fiecare persoana in fiecare zi.
Acuma ca sa ii batem pe nemti, de facut produse mai bune, nu putem ca nu avem tehnologie si asta dureaza. Si pana cand ne implementam noi tehnologia lor, ei si-o schimba cu una mai buna. Sa producem mai ieftin nu se poate ca trebuie sa manance si gura romanului ceva, si oricum Chinezii sunt experti la capitolul asta. Singura solutie care ne mai ramane atunci este sa fim mai eficienti – adica sa producem mai mult cu acelasi cost. Asta nu inseamna dupa cum un manager idiot ar crede sa pui angajatii la ore suplimentare, sa ii chemi sambata si duminica si sa le scazi salariul. Asta inseamna sa produci mai mult, cu acelasi efort din partea angajatilor.
Stiu, 95% daca nu chiar mai mult dintre angajati ar spune ca e imposibil, ca ei deja muncesc 150% si ca nu vad cum ar putea sa faca mai mult cu acelasi efort. Ii inteleg. De aceea sunt angajati si nu manageri. Sa produci mai mult cu acelasi efort in Romania e floare la ureche. Trebuie sa faci un singur lucru: sa reduci timpul pierdut. Cine are impresia ca 8 ore intr-o zi angajatul face activitati productive, se inseala. Nu ma refer la pauza de cafea sau de tigara. Ma refer la ce face angajatul efectiv in timp ce munceste. E loc de e “redus timpul mort” gramada.
Dar daca vrem rezultate rapide dintr-o lovitura cum s-ar zice, eu am o propunere pentru nea Tari’. Alo, Base, fii pe faza! Traim in lumea informatizarii si a internetului. Fara dubiu. Nu mai e cale de intors, asa ca ar fi bine daca bosorogii din Guvern ar accepta lucrul asta, si-ar sufleca manecile camasilor roase de molii si ar da drumul la informatizarea societatii romanesti. A doua. Ca pe prima am ratat-o ca era Ceausescu la volan si nu era voie. Si serios, nemtzeste.
Spre exemplu, dupa cum multe exemple s-au aratat pana in prezent fluidizarea si inlesnirea tranzactiilor economice intre vanzator si cumparator au dus la o crestere substantiala a consumului si deci si a economiei. Cum ar fi spre exemplu cumparaturile pe internet cu cardul. Asta a fost un mare pas inainte. Urias. Dintr-odata cumparatorul nu mai trebuie sa cheltuie asa de mult timp, energie si bani ca sa bata magazinele sa cumpere un produs. Toate aceste trei elemente sunt cu atat mai pretioase in zilele contemporane. Acum un cumparator poate sa viziteze de zece ori mai multe magazine pana gaseste produsul pe care il doreste si il cumpara in cateva secunde, fara eternele batai de cap cu vanzatorul, impachetatul, etc. Toate astea, confortabil din fotoliu de acasa, sau in pauza de cafea de la servici. Mare chestie moncher! In plus vanzatorul nu mai cheltuie bani cu spatiul la strada si vanzatorii. Si mai mare chestie moncher! Toate premisele pentru un "boom" economic.
Ii rog pe tovarasii de la bancile private si pe nea Isarescu sa isi suflice manecile roase de molii si dea dracului drumu’ odata serios la cumparatul cu cardul pe internet. Stim ca exista hackeri stim ca e periculos, dar avantajele bat de la distanta dezavantajele si viitorul apartine celor cu trei coaie nu cu unul. Asa ca la treaba domnilor! In acelasi timp, indemn orice tanar intreprinzator din tara asta sa isi faca o afacere gen PayPal. Ca astia sunt atat de traumatizati de hackerii romani ca probabil Romania o sa fie ultima tara in care o sa fie introdus PayPal. Cu atat mai bine, pana atunci poate dezvolta un roman o afacere asa de profitabila si le ia piuitul.
In al doilea rand, cred ca e cazul sa trecem pe contabilitatea electronica. Total, si ireversibil. Sa terminam naibii odata cu hartogaraia si cu tone si tone de dosare, de chitante, de facturi de ce si ce numai. Intre ERP-urile societatilor comerciale in prezent e timp mort gramada. Si timpul asta mort e provocat de legislatia financiara a unei tari in care aproape toti conducatorii au avut pana in prezent unul sau niciunul. Stiti la ce ma refer. Propun in careu, in fata colectivului sa desfiintam fabricile de chitante si facturi ale finilor, nepotilor, unchilor sau orice alt grad de rudenie ar mai fi. Propun sa infiintam firme de soft pentru aceiasi fini, nepoti, unchi sau orice alt grad de rudenie ar mai fi. Da repede ca n-avem timp.
Propun in careu, in fata colectivului sa facem o baza de date administrata de guvern sau de o organizatie guvernamentala a nepotilor si finilor guvernamentali in care sa se dea, sa se inregistreze facturi. Daca eu vreau o factura, ma duc, o cumpar de acolo cu 0.002 lei, imi export factura din ERP-ul meu, automat cu o apasare de buton si tot automat trimit prin e-mail la clientul meu numarul facturii. Clientul meu importa factura din baza de date in ERP-ul lui si gata. Contabilitatea e facuta de ERP frumos si controlat. Guvernul are controlul asupra facturilor fara sa mai plateasca si sa mentina un hiper-organism ineficient cum e Fiscul. Factura este intr-un format standard asa incat orice ERP sa fie capabil cu putine modificari sa importe si sa exporte facturi. La fel si cu chitantele si cu orice alta hartogaraie care exista in prezent.
Si uite asa, am redus din doua lovituri (comertul electroni si facturile electronice) o gramada de timp mort si neproductiv. Cautatul produselor si managementul hartogaraiei. Si acum ne putem concentra pe facut produse, pe cumparat, pe vandut si facut bani.
Stiu ca probleme sunt cu carul. Securitate, hackeri. Da cum facem exportul? Solutia bazei de date? Ce firma face baza? Cine o intretine? Si cate si mai cate. Dar cu un comitet de oameni ai muncii destepti si pusi pe treaba toate se rezolva. Fara probleme. Mai greu cu parlamentul si modificarea legislatiei. Poate ca cineva o sa zica ca badea Gheorge nu are acces la internet si calculator. Dar, domnilor, traim in lumea informatizarii si a internetului. Nu mai e cale de intors. Asa ca bosorogii din Guvern sa isi suflice manecile mancate de molii si sa informatizeze tara asta. Asa incat badea Gheorghe sa aiba si acces la internet si calculator. Pe bani. Evident.
Si nu in ultimul rand, eternii carcotaso-pesimisti or sa spuna ca mai bine ne canalizam energiile creatoare si muncitoresti in alta directie ca desi, da, e foarte binevenit un asemena proiect dar pur si simplu dureaza mult prea mult, ani buni.
Un imparat Chinez (nu mai stiu care) a cerut arhitectului sef sa faca o alee de 1000 km flancata de cedri. Arhitectul i-a raspuns imparatului “Dar, Maria Ta, asa ceva ar dura 1000 de ani!”
“Ei bine”, i-a raspuns imparatul, “atunci nu mai nici o secunda de pierdut!”
Asa ca domnilor, mai putin cu vorba si mai mult cu munca. La treaba!
3 comentarii:
Update for Serby: teoretic de la 1 ianuarie 2007 firmele isi vor putea emite singure facturile. Vor face o cerere la MFP pentru serie si numere si cam asta ar fi. Nu mai e nevoie de tipizate de la Imprimeria Nationala.
Asta e o veste buna! Dar tot nu rezolva problema timpului mort si a hartzogaraiei doar daca nu mai e nevoie de facturi tiparite. Care mai sunt regulamentele?
Cred ca AlinaT stie mai bine regulamentele astea... Oricum se misca si comertul electronic incet-incet (avem 3D Secure). Facem si noi ce putem avand in vedere ca managerii ni se duc sa dea gauri in nisip in Africa.
Trimiteți un comentariu